BINE ATI VENIT!

,,lasati orice speranta, voi care intrarati!!!"...speranta ca aici, pe acest blog, veti gasi stiri scandaloase.....

Filmulete

Loading...

luni, 18 aprilie 2011

ah!....tavanul!

Pentru ca ne aflam fix intre Florii si Paste, si pentru ca am 3 zile de concediu...m-am gandit: ia sa ma apuc eu de zugravit bucataria, ca puii mei, tavanul ala se ia dupa mine, in fiecare zi. Ce am eu cu tavanul? pai, mai intai, l-am afumat teribil de rau, in ziua in care fiica mea a plecat in Suedia, 11 ianuarie a.c., si in al doilea rand, albul ala oricum, nu mai era alb demult. De cand lucrez din nou in banca, nu am mai facut o curatenie ca lumea de Pasti sau de Craciun....de fapt, nu PREA am mai facut curatenie, de orice fel. Asta era fieful copiilor. Cand se saturau de aglomeratie, puneau mana si mai dadeau o fata comerciala apartamentului. Dar, de cand fata a plecat, nu s-a mai intamplat nimic considerabil pe acest front. De ce? Tavanul! Cum sa te apuci sa mai faci curatenie, cand, trecand prin bucatarie (apartamentul este semicircular)zici ca treci prin pestera?...sau mai rau, prin satra de tigani? I-a ajuns si lui, tavanului. Dupa ce ca nu mai era CHIAR alb, l-am mai si afumat in tentativa (ca altfel nu pot sa ii spun) de a-mi da foc casei... 11 ianuarie 2011, venim de la aeroport, euforici- avionul catre Copenhaga a decolat la timp, chiar daca era ceata, si multe curse au fost anulate- si, in cinstea ,,victoriei" sotul meu comanda pe un ton regesc ,,CARTOFI PRAJITI!" Eu, sotia ascultatoare si fericita...,,sa traiti, s-a inteles!" curatat, spalat, taiat, pus la prajit cartofii....si le pun capac. Parasim bucataria, ne incolonam catre sufragerie, ne deschidem leptoapele....-ca deh! mai e nitel si copila aterizeaza la Copenhaga,trebuie sa ia legatura cu noi- iar sotul imi cere sa caut pe net pachete promotionale al Skype-ului, poate gasesc ceva foarte convenabil pe Suedia- punctul terminus al fetei-. In acest timp, pe laptopul meu se tot deschideau ferestre de discutie, prietenii ma vazusera on-line, si intrebau toti in cor ,,cum a ajuns?" Sotul nervos, ca deh, eu mai degraba la chat cu cineva decat sa rezolv o problema....mie imi tremurau mainile de nervi, nu reuseam sa tastez nimic ca lumea in motorul de cautare- parca dadeam dracului examen- tipete, urlete, rateuri...intr-un final, reusita! greu, foarte greu.....reusesc, cu un firicel de voce-eu....care sunt atat de vocala tot timpul!- sa il rog sa ma ia mai incet, ca ma doare si stomacul, nu stiu de nervi, de foaaaa...me! si intorc grabita ochii, in acelasi timp cu sotul meu catre bucatarie.....ardeau cartofii cu flacara pana la tavan...ma mir cum nu au observat vecinii sa cheme pompierii si sa ne trezim cu tulumba la usa....
Am sarit amandoi in speranta,,sa mai salvam ceva" ...nu ardea bucataria...nu mobila, ci, doar prapaditii de cartofi cu ulei cu tot.Dupa lupte masive, in care s-a implicat si un ventilator de aer- pentru a putea scoate fumul din bucatarie- am reusit sa evaluam pagubele: bucataria complet afumata, stirigie depusa pe mobila, cratita arsa integral ...,,cartofii, s-au salvat cartofii?" intreaba sotul meu cu speranta in glas...nu!, cartofii erau carbuni, fireste....si, de aici problema TAVANULUI.
Uite asa azi, am ajuns, inarmata cu un trafalete, sa INCERC sa repar din pagube...dar, nu! tavanul are alta idee: pe unde dau cu trafaletele, pe acolo pica ceva tencuiala, si, cred ca -folosirea spaclului pentru curatare,iese din discutie-voi apela in final la specialisti....Bucataria mea, dupa varuirea a circa 20% din tavan arata mai rau decat inainte....
Ma simt ca unchiul Podger din,,Trei intr-o barca" care, ca sa bata un cui in perete- sa atarne un portret- dupa ce a implicat toata suflarea casei, a reusit doar, sa strice un perete intreg si sa atarne in final, un portret...dar si ala stramb!

eu, in continuare am o problema: TAVANUL!
..si sa nu uit! azi prajesc cartofi....

Un comentariu:

  1. interesanta perspectiva asupra felului de a schimba fata tavanului :D

    RăspundețiȘtergere